Tomasz Stanko – Dark Eyes [2009]


dark eyesCea mai neagră şi mai apropiată mie trompetă europeană a momentului, Tomasz Stanko, revine cu un nou album scos la ECM şi într-o nouă formulă. Tomasz Stanko: trompetă; Jakob Bro: chitară; Alexi Tuomarila: pian; Anders Christensen: bas; Olavi Louhivuori: tobe. Practic, un cvintet nordic. Renunţând pentru acest proiect la foştii colegi (care activează deja oricum sub numele de Marcin Wasilewski Trio), Stanko nu îşi abandonează, din fericire, vechile năravuri. Totul e aşa cum trebuie să fie.

So nice, care deschide albumul, e o piesă tipică Stanko, care trenează pe aproape şase minute, diafană şi aerisită la maximum, şi-ţi toarce blând în urechi ca o pisică. Pe Terminal 7, poate cea mai bună piesă, lucrurile se schimbă radical. Moleşeala e înlocuită de epic. Se întâmplă lucruri. Atmosfera e de aşteptare, de anticipare. Inspiratul chitarist Jakob Bro, de care mărturisesc că nu ştiam nimic până la acest album, spaţiază generos notele, croşetând pe ritmul şi în spiritul impuse de Maestru. Urmează The Dark Eyes Of Martha Hirsch; apăsătoare în prima jumătate, se deschide frumos (şi ritmic, şi melodic) în cea de-a doua parte. Grand Central e caracterizată de formulele întotdeauna inspirate găsite de Stanko şi de spaţiul de desfăşurare lăsat lui Alexi Tuomarila.

StankoAmsterdam Avenue e şi ea foarte statică şi fragmentată de lungi pauze de respiraţie. Pauze de respiraţie – şi lecţii de muzică. Pe Samba Nova, aceeaşi tăietură clasică a unui stil care nu iese niciodată din modă. Dirge for Europe îl pune din nou în valoare pe Jakob Bro. May Sun e o şoaptă, în timp ce Last Song pare continuarea lui Amsterdam… Ultima bucată, Etiuda Baletowa No. 3, o delicată creaţie a lui Krzysztof Komeda, încheie în nota meditativă ce caracterizează întreg materialul.

Ce m-a încântat cu deosebire e partitura de tobe, din punctul meu de vedere perfectă şi de o discreţie excepţională. Preţ de câteva bucăţi, am decupat mintal jocul cinelelor, delectându-mă doar cu punctările minunate lui Olavi Louhivuori. Vă recomand să faceţi acelaşi lucru.

Ce mai e de spus? Stanko e trompetistul meu preferat. Anul trecut am avut prilejul să-l văd şi să-l ascult live într-un concert ţinut la Barcelona. Ne-am codit puţin înainte de-a ne hotărî să mergem – biletul nu era tocmai ieftin, nu eram chiar pregătiţi, în fine, scuze penibile.

Vă asigur că n-am regretat nicio secundă.

Piesa e de pe albumul Suspended Night. Asta am găsit, asta am pus😀.

7 gânduri despre &8222;Tomasz Stanko – Dark Eyes [2009]&8221;

  1. ora25 zice:

    these dark eyes?
    ce frumos! îmi vine să-l ascult cu recenzia-n faţă!🙂 piesa ochioasă e puţin cam prea cinematografică pentru ora mea târzie, restul îmi face exact ca inelul lu’ arabela -aşează toate lucrurile la locul lor. pe dirge for europe mi se păruse că-s cu un picior în boleroul lui ravel pe partea de trompetă, cu celălalt în jarrett (un eventual concert în armenia), pe partea a doua. (cât despre miezul piesei, chitara – une délicatesse). da’ doar mi se păruse, dup-aia m-am dumirit că şi Dirge for .. e tot o poezie K.Komeda🙂.

  2. Richard Bach zice:

    Frumos, într-adevăr. Pe la mijloc am fost prins în mreje – mult efect, un vârf de mister, dar și bine-menționata discreție.

    2009-related, mi s-a spus că noul album Anouar Brahem ar fi o bijuterie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s