Cântecul lalelelor negre


The Kilimanjaro Darkjazz Ensemble - Mutations

The Kilimanjaro Darkjazz Ensemble e genul de vietate sonoră de care te îndrăgosteşti imediat şi vrei neapărat să o iei acasă. EP-ul din acest an, Mutations, este exemplul perfect de simbioză între sonorităţile ambientale, balansul minimalist trip-hop şi peisajele sonore post-rock.

Malaxorul sonorităţilor drone macerează, cu ajutorul neobosit al computerului, intrumente muzicale dintre cele mai diverse: violoncel, trombon, chitară, vioară, bas, pian sau fender-rhodes. Vocea, riguros feminină, se îmbină plăcut cu fundalul ce emană o energie calmă. Incantaţiile evocă peisaje urbane luminate difuz şi complice, ca în Caos Calmo, Serpent, Shadows sau Symmetry of 6’.

Olandezii de la The Kilimanjaro Darkjazz Ensemble au reuşit să depăşească cu succes exigenţele cinematice ale albumului de debut (2006) şi să treacă dincolo de o muzică pur decorativă, realizînd o serie de mutaţii stilistice, zic eu, de bun augur. Elementul „dark” este mult mai accentuat, în detrimentul celui de inspiraţie „jazz”, iar acest fapt conferă o şi mai clară individualitate muzicii lor, neafectând însă nici creativitatea de ansamblu şi nici diversitatea sonoră concretă. În jungla stilistică post-rock, nu-jazz, ambient-drone (whatever) este din ce în ce mai greu să te orientezi dacă nu ai simţurile estetice suficient de dezvoltate. Gideon Kiers, Jason Köhnen, Hilary Jeffery, Charlotte Cegarra, Eelco Bosman, Sadie Anderson şi Nina Hitz au dovedit că nu au căzut încă în păcatul prostului gust.

Vă rog să nu mă credeţi pe cuvânt şi să vă convingeţi singuri de toate acestea dând o tură pe pagina lor myspace http://www.myspace.com/tkde sau pe site-ul oficial al proiectului http://www.tkde.net/. Iar dacă muzica lor vă prinde atunci, ca totul să fie mai complicat, vă recomand şi The Mount Fuji Doomjazz Corporation, alter-egoul TKDE.

Ascultare plăcută!

20 de gânduri despre &8222;Cântecul lalelelor negre&8221;

  1. lanternativa zice:

    Incredibil. Tocmai ascultam The Mount Fuji Doomjazz Corporation [adn 112]. Am CD-ul original. Il vrea cineva? Nu? Bine.

    P.S. Vezi ca am adresat o intrebare la postul cu islandezele.

  2. ascultand muzica asta de pe kilimanjaro, mi s-a facut un dor cumplit de un bar-restaurant cu un design deosebit si o muzica in genul acesta, asezat intr-un loc pustiu de unde se vedea oceanul la picioarele muntelui. traiasca mojito.

  3. stii ce mi se pare ciudat, parca aud alte „stafii” in Kilimanjaro Darkjazz. vocea madonei, basul de la my dying bride sau trompeta lui mihnea😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s